marți, 22 iulie 2014

Baska via Graz - Castelul Riegersburg

Incep blogul si sa scriu din nou la o pauza de 8 luni de la Experienta Americana. E o idee mai veche de a mea sa tin un jurnal de calatorie in care sa povestesc multele patanii ce ma izbesc ca niste insecte ce fac cunostinta cu parbrizul masinii ce ruleaza pe autostrada. Suntem in drum spre Graz de data asta, capitala regiunii Styria si un oras cu care am facut cunostinta acum 4-5 ani intr-o iarna de poveste cu sculpturi de gheata si targuri de Craciun. Era frumos Graz-ul, desprins parca din paginile fratilor Grimm cu turnul lui cu ceas din varf de munte si casele ingrijite. Si atunci ca si acum, am parcurs Croatia cu oprire in Zagreb dar si in Slovenia/Maribor.

Graz-ul pe timp de vara prinde viata, devine mai colorat si se leapada de seriozitatea tipic nemteasca. Daca ai curiozitatea sa iesi de pe autostrada si sa renunti la comoditatea de a rula setat pe cruise control, vei trece printr-o serie de localitati plasate strategic pe drumuri serpuite, sate aerisite de munte unde primul lucru pe care il vei vedea sunt casele napadite de flori care cresc din fiecare pervaz. Stateam si meditam intr-un moment de plictiseala in masina.... oare cum le ingrijesc Austriecii astia, ce fac cu ele...le canta seara de sunt asa multe si frumoase....florile mele de acasa se ofilesc cat ai clipi, in timp ce ale lor sunt ca scoase din cutie. Dar iata-ne ajunsi in Graz, unde nu vom zabovi mult. Drumul din Timisoara trece pe la Balaton, o mare nesfarsita dar cu apa dulce, intra prin Slovenia unde gasesti vigneta la prima benzinarie dupa granita  iar apoi eviti Maribor-ul elegant (va recomand sa il vizitati fiind la mai putin de o ora de Graz), si continua in Austria prin tunele ce strapung muntele mai ceva decat pasajul Michelangelo din Timisoara, si o autostrada in lucru cu limitari de 80 km/h unde soferii mai putin rabdatori vor avea de suferit. Timpul trece repede si daca ai noroc sa nu prinzi un "stau" (coada interminabila de masini ce se misca cu viteza melcului), in putin peste 7 ore te poti dezmorti respirand aerul din oraselul Austriac de marimea Timisorii. Te costa vignetele (Ungaria 10 euro, Austria - 8 euro, Slovenia - 12 euro), si benzina care surprinzator e mai ieftina in Austria decat in Romania (1.39 euro/l, si va recomand sa nu alimentati de pe autostrada unde e mereu mai scumpa). Seara trece repede si adormim instant dupa drumul lung.

Cum Graz-ul ne era familiar, iar gazda noastra Mihaela il stie prea bine, am hotarat sa exploram imprejurimile iar Riegersburg a fost destinatia pentru a 2-a zi. Mituri, aventuri si povesti cu vrajitoare de acum mult timp ne asteapta in sud-estul Styriei. In toate secolele de existenta, si sunt multe din 1122 incoace...castelul Rieger nu a putut fi cucerit si prin urmare a devenit unde din cele mai puternici cetati ale lumii occidentale, un bastion de aparare impotriva Imperiului Otoman. Drumul cu masina pana la castelul situat pe un vulcan adormit este unul usor ce dureaza putin sub o ora, acolo te asteapta o parcare fara taxa si 2 variante...fie platesti 6 euro si urci cu telecabina din sticla sau esti sportiv asa cum am incercat noi sa ne mintim frumos si ocolesti zidurile de 3km lungime, cu 5 porti de acces, 2 santuri de aparare si...ati obosit? Pentru ca noi dupa 1km si o incercare nereusita de a intra pe una din porti unde se facea alpinism pe stanca unde sade Castelul ne-am intors infranti la liftul de sticla unde am decartat banutii. Te mai costa 12 euro vizitatul Castelului ce cuprinde 25 de camere din cele 108 ce pot fi vizitate. Ne intalnim sus cu istoria vanatorii de vrajitoare de prin anii 1600 si povestea trista a Katarinei, vrajitoarea florilor acuzata pe nedrept ca reuseste sa aduca la viata plantele ofilite (ce ziceam eu la inceput ca Austriecii au toti flori minunate pe la case?...hmm, poate au ramas ceva din vrajile Katarinei).

Parcurgem agale cateva sali dedicate istoriei armelor atat medievale cat si cele din prezent, desi e putin ciudat sa vezi un AK-47 intr-un castel din secolul 12. Si plictisiti de istorie intr-un final admiram privelistea de la inaltime, castelul oferindu-ti o imagine ampla a Styriei asa cum o vedea baronesa Gallerin cand se trezea dimineata. In locul supusilor zarim turisti, autocare si atractii alaturi de un lac in forma de inima (priviti cu atentie), iar dupa 3-4 ore poti declara obiectivul bifat, noi bineinteles ca am avut destule patanii...drumul pana la castel a dat de un dead end si un pod in lucru, ocolirea (pana am reusit sa invatam sa setam GPS-ul pe detour) ne-a luat ceva timp. Apoi am mancat o pita buna pana sa se aprinda beculetul si neuronul obosit care ne-a spus ca ocolirea castelului pe jos e o idee traznita si mai bine dam 6 euro pe lift (va recomand cu caldura), iar in castel ne-am molesit iremediabil si am lalait-o in liniste prin camere incercand sa gasim foi cu explicatii in Engleza (erau toate luate), si multumindu-ne cu cele in Spaniola ce le mai puteam dibui cu cunostintele din telenovele..noroc cu Mihaela.

Ne reintoarcem la Graz si dupa o plimbare de seara cu cateva concerte prin oras in aer liber suntem gata pentru plecarea in Croatia, Baska Beach, Pula si putin din Istria cu istoria ei plina de parfum cu iz de ulei de masline ne asteapta...dar mai multe in urmatoare povestire.



Spre Baska si insula Krk....

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu